Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii!

In aceasta zona sunt publicate articole realizate de catre membrii clubului editorial, si reprezinta si o modalitate de a sugera teme idei pentru newsletter.

Moderatori: miha1950, Nally, adi, maria MIHULESCU, Moderatori

Avatar utilizator
Mona S P
Bucatar de elita
Mesaje: 2076
Membru din: 17/11/2006 11:28
Localitate: Galati - Romania

Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii!

Mesajde Mona S P » 21/02/2007 07:04

Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii!

Ziua de 24 februarie - cand biserica ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan - este consemnata in calendarul popular ca Ziua indragostitilor (Dragobete), cunoscuta fiind si sub denumirea de Cap de primavara.

Noi nu avem un sfant protector al indragostitilor, ci un zeu al dragostei, o divinitate mitologica similara lui Eros! Se numeste Dragobete, sau Logodnicul Pasarilor, fiul Babei Dochia, si ziua celebrarii sale este 24 februarie sau 1 martie. In timp ce Sf. Valentin este bland, iubitor si delicat, cum ii sta bine unui sfant, Dragobete este frumos de-ti ia mintile, patimas si chiar temut. Acest zeu era, la daci, un „nas cosmic” ce oficia din ceruri nunta tuturor animalelor la inceputul primaverii.

Ziua de Dragobete cade la vremea cand zapezile slabesc, ursii ies din barloguri, natura se trezeste, pasarile incep sa cante in timp ce isi cauta cuib si se impreuneaza. O zi in care oamenii au sansa de a reintra in rezonanta cu natura. Dimineata devreme, tinerii se imbracau in haine de sarbatoare si se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii, pentru a se vedea cu cei dragi ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se „logodesc” incepand din aceasta zi. Motivatia preluarii obiceiului inaripatelor era profunda, pasarile fiind privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc pasare insemnand „mesaj ceresc”.

De la locul intalnirii, tinerii plecau cantand in afara satului, catre liziera padurii de pe dealuri sau lunci, unde baietii adunau lemne si aprindeau focuri iar fetele culegeau flori de primavara, pe care intentionau sa le puna la icoane si sa le foloseau in descantece de dragoste. Stateau de vorba in jurul focului, faceau glume cu substrat erotic si se cunosteau mai bine. Uneori, baietii faceau fratii de sange. Pe la vremea pranzului, fetele alergau spre sat iar fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare lunga in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica, in fapt, logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile. Lesne de inteles de unde vine zicala: „Dragobetele saruta fetele!”. Aceasta fuga a fetelor este cunoscuta in sudul tarii sub numele de „zburatorit”. Deci, sarutari si voie buna impreuna, promisiuni de dragoste statornica pentru inca un an, iata ce daruri isi faceau stramosii nostri de Dragobete!

Maturii aveau partea lor de sarbatoare. Astfel, femeile credeau ca daca pun mana de Dragobete pe un barbat strain (de sat) deveneau mai dragastoase barbatilor. In ziua aceea, femeile aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, dar si pasarilor cerului, nici o vietate nefiind uitata. Se mai credea ca cei care tin Dragobetele vor fi feriti de boli tot anul.

Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din zapada netopita sau de pe florile de fragi, pe care o pastrau cu mare grija. Se credea ca aceasta apa are proprietati magice, fiind nascuta din surasul zanelor, si putand face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu era zapada de Dragobete se folosea apa de ploaie sau de izvor.

Pe 24 februarie se iubeste. Se iubeste in stilul dulce romanesc, in cel mai curat si mai intens mod. Este zi de primavara, iar natura revine la viata, pasarile presara bucurie, florile anotimpului ne incanta simturile, voia buna e la ea acasa, pe plaiurile mioritice.

Drept ar fi sa nu avem nevoie de o ocazie speciala, o sarbatoare inscrisa in calendarul laic sau religios, pentru a celebra cel mai de pret dar, iubirea. Aceasta este una din acele avutii care se dobandeste daruind. Sa nu uitam deci, sa zambim, sa ne luam de mana perechea si sa ne bucuram de clipele petrecute impreuna. Fiecare zi sa fie o sarbatoare in calendarul nostru afectiv. Sa nu mai dam vina pe costisitorul Valentin sau pe demodatul Dragobete, cand nu ne aratam sentimentele. Mesajul lor nu trebuie lasat sa se piarda. „Daca iubire nu e, nimic nu e!”

Avatar utilizator
nicoleta64
Bucatar de talie internationala
Mesaje: 5421
Membru din: 31/10/2006 07:16
Localitate: Italia
Contact:

Mesajde nicoleta64 » 22/02/2007 01:03

Interesant acest articol,cu ocazia asta, am aflat de anumite traditii pe care nu le cunosteam.
Multumim,Mona. :flower:

Avatar utilizator
xanora
Bucatar Sef
Mesaje: 1528
Membru din: 24/03/2011 12:57
Localitate: El Poble Nou de Benitachell, Comunidad Valenciana

Mesajde xanora » 25/01/2013 03:29

Superb articol! Sper sa renuntam la sarbatori de imprumut, gen Sf Valentin, care e o puta strategie de marketing american! Zburati, fetelor, zburati!
xanora
"Eu sunt o-mperechere de straniu
Şi comun,
De aiurări de clopot
Şi frământări de clape -
În suflet port tristeţea planetelor ce-apun,
Şi-n cântece, tumultul căderilor de ape..." Ion Minulescu " Ecce homo"


Înapoi la “Articole Club Editorial”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 0 vizitatori